Devenirea mea nu este
una tradițională. Am studiat teatru, apoi grădinărit tip permacultură în Elveția, iar timp de 3 ani am vândut un serviciu online și am condus o echipă. În perioada pandemiei pe lângă jobul meu am studiat nutriție și am făcut multă autocunoaștere. Cum am ajuns la coaching?
Aveam 22 de ani când m-a găsit conceptul de coaching. Am fost tare impresionată. Metoda, întrebările, filozofia. Voiam să urmez și eu un curs dar mi-am dat seama că nu sunt calificat emoțional să ajut pe cineva să-și conducă viața, din moment ce nici eu nu știam cum s-o conduc pe a mea. Și cu această afirmație, viața m-a pus pe calea cea portivită…
Din exterior se poate că părea că sunt pierdută, nehotărâtă, îndrăzneață, iresponsabilă etc. M-am simțit și eu așa multă vreme, dar în adâncul meu am știut mereu că asta este drumul meu. Toate acestea s-au aranjat frumos când un client mi-a spus cât de mult îl ajută că mă pot raporta la atâtea lucruri, iar apoi tot mai mulți oameni a început să noteze asta.
Recunosc, am plâns după ședință pentru că a fost adesea greu, înfricoșător, chiar dacă nu am arătat. Dar totul a avut în sfârșit un sens: teatru, grădinărit, literatură, sales, turism, eliberări emoționale, nutriție, fitness, autocunoaștere = Holistar Coaching.
Când am pornit pe calea antreprenoriatului m-am agățat de cunoștințele mele de nutriție și de diploma mea iar oamenii au început să-mi ceară coaching. Am fost surprinsă, dar am fost/sunt infinit de recunoscătoare pentru că clienții mei m-au ghidat. Datorită încrederea lor am scos la iveală la ceea ce mă pricep cu adevărat: coachingul.
Le folosesc toolurile mele dar acestea formează doar anturajul, accentul este pe sufletul uman. Una dintre superputerile mele este abordarea holistică: văd întreaga persoană și pornind din asta vorbim despre obstacole, găsirea unei cariere, emoții, relații etc.
Pot încadra multe subiecte pentru că nu văd doar domenii ale vieții ci imaginea de ansamblu: pe Tine.
Dacă ești interesat de acest lucru, scrie-mi cu încredere.